"PATRIARHUL" NAŢIONALISMULUI ROMÂNESC.
N. Iorga personalitate marcantă a culturii româneşti, înzestrat cu o memorie fenomenală, probabil cel mai prolific scriitor român (circa 1250 volume şi 25.000 articole).A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Strasbourg (1919), Cernăuţi (1920), Lyon (1923), Geneva (1926), Vilaius (1929), Oxford (1930), Paris (1931), Bratislava (1932), Roma (1933), Iaşi (1936), Alger (1939). Autorul a 1003 volume, 12755 articole, 4963 recenzii. A fost deputat în mai multe rînduri şi prim-ministru (1931-1932).[1]
N.Iorga este "patriarhul" naţionalismului românesc,cel mai mare istoric român. Activitatea jurnalistica, politica si nu in ultimul rând istoriografică a lui N.Iorga reprezintă cel mai bine naţionatismul românesc. El nu a agreat extremismul, ci la combatut. Iorga a dat cea mai buna definitie a nationalismului.
În 1906, înfiinţează ziarul său "Neamul românesc", unde a scris zi de zi. A fost un excelent orator, cu glasul tenoral, uşor graseiat. A locuit şi scris mulţi ani, în casa sa de la Vălenii de Munte, cumpărata în 1907 şi unde era tipografia sa "Neamul românesc". În 1910, Iorga a înfiinţat, împreună cu profesorul ieşean de economie politica A.C. Cuza, Partidul Naţionalist Democrat.[2]
In 2007 mai poţi găsi in dicţionare, care preiau multe din definiţii din ediţii mai vechi , că naţionalism inseamnă:” Ideologie şi politică care urmăreşte întreţinerea izolării şi aţâţarea neîncrederii şi urii între diferite naţionalităţi.”. Mai poţi vedea politicieni români acuzţi de faptul că ar fi naţionalişti, de parcă acest sentiment frumos, aceastà stare de spirit ar trebui interzisă.
O explicaţie pentru aceste fenomene ar fi ignoranţa şi dezinteresul românilor pentru adevăr şi nu in ultunul rând rolul avut in perioda interbelică de către extrema dreapă. Se face o mare confuzie intre naţionalism, antisemitism, xenofobie, nazism, fascism,etc. Toate se confundă intre ele. De fapt naţionalismul, antisemitismul, xenofobia, sunt doar elemente ale doctrinei mişcării legionare (exponenta extremei drepte din România interbelică).
Termenul naţionalism desemnează diversele manifestări ale conştiinţei naţionale şi ale caracterului naţional.[3]
NAŢIONALÍSM s.n. Doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale.
[1]-http://www.romfest.org/rost/mai2005/iorga-patriarh.shtml.
[2]-idem.
[3]-. Guy Hermet ,Istoria naţiunilor şi a naţionalismului în Europa, traducere de Silvia Dram, prefaţă de Al. Zub, Iaşi, Institutul European, 1997, p. 23.
